Área Protejidu no Parque Nasional

Área Protejidu no Parque Nasional sira iha Timor-Leste bele hare iha kraik.

Parke Nasional Nino Konis Santana

📍 Lokaliasaun: Tutuala

🌿 Area: 19899,99 km²

Parque Nasional

Suku Tutuala lokaliza iha foho aas sira, ne’ebé bele hare ba tasi ibun ne’ebé furak tebtebes, oferese ba vizitante sira esperiénsia kona-ba beleza natureza no mos istória kultura ne’ebé kle’an. Área ne’e sei liu husi kuak 30 ne’ebé forma husi fatuk kalkáriu no mos formasaun husi fatuk sira seluk, atu liu ba fatin ne’ebá sei liu husi dalan ida iha ai-laran ne’ebé matak, no mós pintura no gravura pré-istórika sira ne’ebé extraordináriu, ne’ebé mai husi 42.000 tinan liubá.

Fatin importante ida mak Lene Hara, ne’ebé konsidera hanesan uma bei’ala sira nian ba komunidade lokal. Iha ne’e, eskultura oin sira ne’ebé grava iha fatuk kuak nian,  ho fiar ne’ebé representa ba bei’ala sira,  mai husi 10.000 tinan liubá, enkuantu petroglifu antigu sira ne’ebé iha idade pelumenus tinan 12.000 sai hanesan ezemplu ida deit ne’ebé hatene iha Sudeste Aziátiku, halo fatin ne’e sai importante tebes iha nível mundial. Iha área besik, Ile Kere Kere (Foho Kór) nakonu ho pintura no arte iha fatuk sira ne’ebé oioin no sei preserva diak to’o ohin loron. Tuir fiar komunidade lokal, pintura sira ne’e mosu ona “bainhira rai hahú mosu dala uluk.”

Ba sira ne’ebé buka konfortu no istória, Pousada Lautem ne’ebé restaura foun dadaun ne’e oferese arquitetura tempu koloniál, kafé ida no vista panorámika ba ilha Wetar sira, sai hanesan fatin hakmatek ida depoisde esplora rejiaun ne’e. Aventureiru sira bele halo caminhada tun liu husi ai-laran ne’ebé aas durante 90 minutu  resin to’o Zo’on Sere Chailoro, paraízu natural ida ne’ebé sei original no apropriadu tebes ba caminhada, nani no kampamentu livre, no rekomenda atu hetan esperiensia ne’ebé diak liu tan bele ba visita ho guia lokal ida. Destaque seluk mak trilhu Lene Cece, dalan lao hakmatek ida liu husi floresta natural ne’ebé lori ba pintura marítima iha fatuk ida ho idade besik tinan 500 resin, ne’ebé hatudu ró estilo vietnamita Dong Son, hanesan evidénsia ba istória naruk Timor-Leste nian iha relasaun navegasaun ho mundu liur.

Rejiaun ne’e iha Lagoa Ira Lalaro, bee-matan boot liu iha Timor-Leste, ne’ebé sai hanesan hela fatin importante ba tipu manu oioin no biodiversidade seluk tan. Iha bee-matan ida-ne’e, lafaek tasi barak hela no komunidade konsidera sira hanesan lulik. Bee-matan ne’e iha ligasaun ho lenda famozu Timor nian kona-ba “labarik mane no lafaek.” Iha istória ne’e, lafaek sai nu’udár protetór bei’ala no sai símbolu ba relasaun forte entre povu Timor no natureza.

Meci Festival mak tradisaun kultura importante ida iha Tutuala ne’ebé realiza kada tinan iha fulan Abril. Komunidade lokal determina tempu realizasaun festival tuir fase fulan no pozisaun fitun sira. Iha kalan-boot, sira tama ba tasi laran, liu husi  Praia Valu ho kanta no dansa hodi bolu Meci, ka ular tasi, ne’ebé mosu iha tempu espesífiku atu mai besik tasi ibun hodi komunidade sira bele kolleita. Tradisaun ida-ne’e lidera husi klan Ma’aleki no hatudu harmonía entre kultura povu nian, natureza no moris komunidade.